română

Rezoluția de la Florența

cu privire la

Utilizarea limbilor în învățământul universitar și în cercetare

Pretutindeni în Europa există astăzi o tendință tot mai pronunțată de a utiliza engleza ca limbă a instruirii academice și a cercetării. Această tendință este mai pronunțată în științele exacte decât în științele umane. Tendința de a adopta „politica folosirii exclusive a limbii engleze” în publicațiile științifice și ca mediu unic de expunere în conferințele internaționale (și chiar naționale) este în creștere rapidă. În acest context, nu încape îndoială că progresul înregistrat în comunicarea la nivel internațional se realizează în dauna tuturor celorlalte limbi în afară de engleză.

Situația este asemănătoare în științele sociale și în științele umane. În țările în care nu se vorbește limba engleză, nevoia de a deveni parte a comunității științifice internaționale poate părea că face necesară utilizarea englezei mai degrabă decât a limbilor naționale.

Acestă atitudine tot mai pregnantă reprezintă un risc lingvistic, cognitiv și cultural extrem de real. Limba engleză nu constituie un mijloc de comunicare neutru și adecvat tuturor scopurilor. Prin utilizarea ei preponderentă sau chiar exclusivă, importante tradiții, concepte și metode dezvoltate în alte limbi sunt ignorate sau uitate. Mai mult, se poate întâmpla ca fluxul principal al diverselor discipline ‒ care determină acele teme și probleme considerate cele mai relevante ‒ să devină dominat de vorbitori din țările anglofone. Este cunoscut faptul că acest lucru influențează alocarea de sprijin financiar pentru cercetare spre alte țări.

• EFNIL, asociația instituțiilor centrale pentru limbile oficiale din multe țări europene, privește cu profundă îngrijorare tendința actuală de utilizare a englezei ca limbă de instruire academică în țările neanglofone. Această tendință de a folosi engleza în locul limbilor standard ale diverselor țări în învățământul universitar și în cercetare restrânge domeniile acestor limbi și dezvoltarea lor și astfel periclitează diversitatea lingvistică a Europei, care este esențială pentru diversitatea culturală și bunăstarea continentului nostru.

• EFNIL conștientizează pe deplin utilizarea practică a englezei ca limbă auxiliară pentru comunicarea între oamenii de știință și cercetătorii care nu au în comun nicio altă limbă. EFNIL atrage totuși atenția împotriva utilizării unor varietăți reduse ale limbii engleze ca mijloc dominant sau exclusiv în învățământ și în publicații în alte medii lingvistice, întrucât aceasta conduce la devalorizarea celorlalte limbi și le face astfel tot mai neadecvate pentru comunicarea științifică. Nici nu mai este nevoie să spunem că acest fapt exercită o presiune suplimentară asupra profesorilor și a altor formatori, precum și asupra studenților, a căror creativitate poate fi stânjenită.

• EFNIL conștientizează avantajele utilizării limbii engleze ca mijloc internațional de comunicare, în special în cadrul așa-numitelor științe „dure”, în care chiar și o formă simplificată de engleză poate fi utilă în explicarea altor sisteme semiotice internaționale precum expresii matematice, tabele, formule chimice și reprezentări grafice. Cu toate acestea, utilizarea altor limbi pe lângă engleză trebuie încurajată, cu scopul de a le permite să continue să-și dezvolte un discurs științific de înalt nivel și totodată să facă cunoscute publicului larg probleme și rezultate științifice.

• Oamenii de știință ar trebui să-și utilizeze limba maternă, precum și limbile străine adecvate studiilor lor. Nu este necesar ca ei să evite cu totul folosirea limbii engleze, însă ar trebui ca ei să o considere numai ca un mijloc secundar pentru demonstrarea relevanței argumentelor și a descoperirilor lor.

• Ca urmare, EFNIL face apel, în termenii cei mai categorici, la autoritățile academice și politice din țările neanglofone ale Europei să încurajeze profesorii și studenții să-și utilizeze limbile naționale pentru cercetare și studii.

• În interesul diversității culturale și lingvistice a Europei, EFNIL face de asemenea apel la profesorii, la studenții și la factorii administrativi ai universităților din țările anglofone să continue studiul și utilizarea altor limbi europene. Aceasta va ajuta la prezervarea diversității lingvistice a Europei și a valorilor ei.

(rezoluție aprobată de Adunarea Generală a EFNIL de la Accademia della Crusca din 28 septembrie 2014)